Imago Dei
Ca să ne fie aproape,
El trebuie la chip
Să semene cu lumea,
Să se îmbrace -ntocmai,
Să aibă-același grai.
Numai că în rostire,
Ne ia de la pământ
Și ne învie morții,
Deschide în auz
Chemarea-mpărăției
Și ne descuie taine
De dincolo de văz.
Cei care cred că Domnul
A coborât din cer
Și s-a suit la capăt,
Se fac că nu pricep
Cum El chiar din noi vine
Și tot în noi se-ntoarce
Să-Și plămădească trup
Din sufletele noastre.
Chemare
Veniți să luăm lumină
Din taina care-ncepe,
În loc să ne ascundem
În gaura de șarpe!
Ce stă închis așteaptă
Un semn să se deschidă,
Ca pasărea ce-și sparge
Zidirea, vrând să iasă.
Nu e acuma timpul
Ca sufletul să-și lase
Cochilia tot mai strâmtă
Și să-și cunoască largul?
de Monica Pillat
Fotografie de la Mănăstirea Cetățuia (jud. Iași), ianuarie 2023 - Laurențiu-Ciprian Tudor
Comments