Prin amabilitatea doamnei Angela Bratsou am obținut traducerea din limba greacă a dialogului pe care poetul Antonis D. Skiathás l-a avut cu jurnalista Christi Couninióti, cu ocazia publicării Trilogiei „Memorie-Timp-Tăcere” și a volumul „Arhitectura Tăcerii” la editura românească „Vinea”, sub îngrijirea editorului și poetului Nicolae Tzone și în traducerea Angelei Bratsou. Interviul a apărut în Ziarul „Πελοπόννησος Σαββατοκύριακο/ Pelopónnisos de weekend”, 7-8 septembrie 2024, iar în el veți citi nu doar despre această colaborare, dar și despre Festivalul Internațional de Poezie din Patras (19-22 septembrie 2024) unde România este invitată de onoare.
„Arhitectura Tăcerii” (publicată de editura ΑΩ[AlfaOmega]), antologia dumneavoastră de poezie care a fost inclusă pe lista scurtă a Premiului Național pentru Poezie pentru 2023, a fost tradusă în limba română de Angela Bratsou și publicată într-o ediție extrem de elegantă (Editura „Vinea”). Cum a avut loc această fericită coincidență și cum a fost făcută selecția respectivei antologii?
„Arhitectura Tăcerii”, care aparține trilogiei: „Memorie-Timp-Tăcere” și și-a creat deja propriul public după lansarea în România, urmează să fie lansată în albaneză în următoarele zile și puțin mai târziu în arabă. Alegerea fost făcută de importanta elenistă și reputata traducătoare Angela Bratsou și după ce a fost acceptată de Editura Vinea din București, condusă de poetul Nicolae Tzone, a fost publicată într-o ediție bilingvă. Important este faptul că își găsește cititori și în România și pentru anul următor sunt planificate prezentările corespunzătoare cu prieteni din comunitatea academică românească care o vor prezenta atât la București, cât și în alte orașe.
Totuși, alături de poeziile din „Arhitectura tăcerii” în ediția română, găsim și poezii din celelalte două cărți ale trilogiei – „Iscodirea timpului” și „Mituri neconsacrate”. Corect?
Cele trei volume de poezie formează un tot unitar alcătuit din 101 poezii și intitulat: „Trilogie” și vor fi lansate la sfârșitul lunii septembrie într-o nouă ediție sub îngrijirea editurii ΑΩ care aparține lui Petros Michalis.
În mod cert este dificil să fie redată poezia într-o altă limbă, păstrându-i intactă intensitatea. Poeziile dumneavoastră au fost deja traduse în 16 limbi. Cum ați colaborat, în acest caz, cu traducătoarea Angela Bratsou, pentru cel mai bun rezultat?
După cum spunea și Odysseas Elytis, vorbim întotdeauna despre transpunerea textului într-o altă limbă. Se fac multe traduceri. Experiența mea recentă prin prezența la Festivalul Mondial de Poezie de la Sete din Franța, unde opera mea a fost onorată, mi-a arătat că editorii francezi iau în calcul foarte mult respectabilitatea traducătorului pentru a accepta un volum de poezie pentru publicare în Franța. A fost invitat să participe la Festivalul din Patras și editorul Bruno Doucey, care a lansat recent o culegere de poezii de Yannis Ritsos la editura proprie.
Cu Angela Bratsou am comunicat multe luni. A fost o colaborare de excepție, precum cea de acum câțiva ani cu Despina L. Chris & Robert L. Chris, care mi-au tradus volumul de poezii „Ο Μόνος Πιστός Ένοικος/THE SOLE FAITHFUL RESIDENT - EL UNICO INQUILINO FIEL” în America.
Care este impactul poeziei grecești în străinătate și în ce țări credeți că este cel mai mare?
Impactul poeziei grecești contemporane în străinătate are loc pe două planuri. Unul este impactul textelor poetice ale poeților greci importanți, Konstantinos P. Kavafis, Yiannis Ritsos, Odysseas Elytis, Giorgos Seferis, iar imediat după, în funcție de limba în care sunt traduse, prezintă dinamică textele Katerinei Angelaki-Rook, Kiki Dimoula, Titos Patrikios etc..
Traducerile în toate limbile, din întreaga lume, fac posibilă prezența literaturii grecești în străinătate.
Ce măsuri ar trebui/ar putea fi întreprinse pentru a face mai cunoscută literatura contemporană a unei țări mici precum Grecia?
Măsurile sunt destule. Ele au început destul de dinamic în ultimii ani și dau roade în principal prin ediții colective și prezentări ale poeților la târguri internaționale majore de carte din întreaga lume, la care acum participă Ministerul Culturii. De altfel, noul organism înființat în urmă cu câteva zile, și anume Fundația Elenă pentru Carte și Cultură, care va trasa noua politică națională de carte, are în programul său operațional prezența literaturii grecești contemporane în străinătate.
Sunteți membru al noului Consiliu de Conducere al Fundației Elene pentru Carte și Cultură (ΕΛΙΒΙΠ/ELIVIP), conform anunțului Ministerului Culturii de acum câteva zile. Vorbiți-ne despre acest nou organism din zona cărților. Care sunt provocările, care este miza?
Este o mare onoare pentru mine să fac parte din această organizație și responsabilitatea mea este cu atât mai mare cu cât îi reprezint pe autori. Această organizație este nou înființată și, în esență, umple golul care a existat odată cu desființarea Centrului Național al Cărții. De asemenea, preia Portofoliul Fundației Culturale Elene și ale filialelor acesteia din Alexandria și al Muzeului Philiki Hetairia/Societatea prietenilor [în greacă Φιλική Εταιρεία*] din Odesa.
Realizarea de legături cu centrele de studii elenistice din întreaga lume și reconstituirea Bazei elecronice de date bibliografice Βιβλιονέτ/Vivlionét sunt printre cele care vor reprezenta preocuparea activității noului Consiliu de Conducere; în câteva cuvinte, este un organism important care privește cartea și cultura greacă pe arena internațională.
În câteva zile, în perioada 19-22 septembrie 2024, va avea loc cel de-al 7-lea Festival Internațional de Poezie din Patras**, al cărui co-organizator sunteți și dumneavoastră. O instituție culturală de succes care a relevat orașul nostru drept un loc de întâlnire al poeților din Grecia și din întreaga lume. La ce ne putem aștepta în cadrul evenimentului din acest an?
Festivalul Internațional de Poezie va găzdui 60 de poeți din 20 de țări și este dedicat idealurilor poetului filoelen Lord Byron, deoarece anul acesta se împlinesc 200 de ani de la moartea sa la Messolónghi.
Nivelul Festivalului din acest an este ridicat de Conferința care va avea loc sâmbătă, 21 septembrie 2024 și la care vor participa directori ai Festivalurilor de Poezie din Cehia, Macedonia de Nord, Franța, Bulgaria, Albania.
Ca urmare a colaborării noastre cu Învățământul gimnazial și liceal și cu Asociația Filologică din Ahaia, poeții care vor participa la cel de-al 7-lea Festival Internațional de Poezie de la Patras vor vizita licee din Ahaia. Evenimente ale festivalului vor avea loc și în Messolonghi și Atena.
În ceea ce privește creațiile poetice, mai pregătiți momentan ceva?
După cum v-am spus, în câteva zile va apărea trilogia: „Μνήμη-Χρόνος-Σιωπή/Memorie-Timp-Tăcere” la editura ΑΩ din Grecia și la Tirana la editura Shtëpia Botuese Neraida.
În octombrie va fi prezentată în Cehia și Grecia ediția de colecție conținând gravuri ale artistului ceh Pablo Piekar și poeziile mele. Urmează două antologii: prima intitulată „Κύπρος Εάλω/Cipru ocupat cu arme”, la Editura greacă, unde antologhez 73 de texte de autori greci și ciprioți, editată de Aggelikí Pehliváni. Și un al doilea volum colectiv referitor la Narrative Medicine/Medicina Narativă. Acolo fac antologia pentru 90 de scriitori și poeți greci și străini, care se va face sub egida Universității Columbia și va fi editată de Liana Sakelliou.
*Nota traducătorului: Philiki Hetairia - Societatea prietenilor, în greacă Φιλική Εταιρεία, a fost o organizație secretă creată la Odesa de Nikólaos Skúfas, Tănase Țakalov și Emanoil Xánthos la data de 14 septembrie 1814, după ideile lui Rigas Velestinlis din Velestino. Ea avea ca scop eliberarea creștinilor, cu precădere a grecilor, de sub stăpânirea otomană și întemeierea unor state creștine libere, îndeosebi a unei Elade libere (frontierele acesteia nefiind specificate, dar se spera tot înconjurul mării Egee și capitala Constantinopol, conform „Marii Idei”).
**Câteva informații despre FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE DIN PATRAS, din acest an, ediția a-VII a, 19-22 septembrie 2024 (https://pwpf.gr/): festivalul este, în acest moment, cel mai mare festival de acest gen din Grecia și la a VII-a ediție a sa, cea din 2024, România este invitată de onoare, iar Uniunea Elenă din România este co-organizator. Festivalul este organizat sub egida Ministerului de Externe al Greciei și Departamentul pentru Diaspora elenă. Pe lângă seria de evenimente care se desfășoară zilnic, între 19 și 22 septembrie 2024, având ca epicentru poezia, festivalul acordă premii valoroase prin care onorează și personalități care deservesc arta cuvântului prin întreaga lor operă. De asemeni, se acordă pentru poezie Marele Premiu Jean Moreas, Premiul Kostis Palamas, Premiul Thanasis Nakas și Premiul pentru Elenistul sau Elenista care prin activitatea proprie promovează în exterior literatura greacă. Importantă este și colaborarea cu Direcția pentru Învățământ Gimnazial din regiune, întrucât poeții participanți vor vizita unitățile școlare din zonă și vor crea pentru elevi, în colaborare cu cadrele didactice, atelierele respective aferente cursului de literatură. Vor fi editate antologii ale participanților la festival: în greacă, în engleză și una a participanților din România, engleză-greacă-română (tipărite anul acesta de editura UER Press). Va exista o seară dedicată în întregime poeziei românești (19.09.2024 ora 18,00). Vor avea loc mai multe vizite și discuții legate de colaborări viitoare la nivel internațional. Din partea României vor fi prezenți următorii zece poeți: Liliana Ursu, Magda Cârneci, Adrian Lesenciuc, Peter Sragher, Anca Iulia Beidac, Camelia Iuliana Radu, Lena Chilari, Nicolae Baciut, Mircea Teculescu, Bogdan Alexandru Petcu. Alături de ei vor mai participa poeți din Republica Moldova (Anca Vahnovan, Ivan Pilkin), dar și muzicieni și artiști plastici români.
Antonis D. Skiathás s-a născut în 1960 la Atena și locuiește în Patras. A studiat Ingineria Chimică cu studii postuniversitare în Conservarea Artei și Scriere Creativă. Este poet, antolog și critic literar. I-au fost publicate 15 culegeri de poezie și alte cărți. Poeziile i-au fost traduse în 16 limbi și au fost incluse în antologii în Grecia și în străinătate. Articolele și eseurile despre poezie, istorie și educație i-au fost publicate în ziare și reviste. Este membru al Societății Scriitorilor și membru ales al consiliului de administrație al acesteia, membru în Cercul Poeților, membru PEN Grecia, membru corespondent al Asociației Filologice Parnassos și președinte de onoare al Greek Library Of London. A fost co-director la revista literară „Elitrochos” în anii '90. Apoi a creat și conduce „Oficiul de Poezie”, Premiile de Poezie „Jean Moreas”, Culture Book și Patras World Poetry Festival. În 2020, a fost onorat de organismul cultural al Uniunii Europene EUNIC să reprezinte ca poet, în Regatul Unit, Grecia. A predat poezie la Departamentul Postuniversitar Interdepartamental de Scriere Creativă a Universității din Macedonia de Vest și Universitatea din Salonic. Compoziția lui poetică „Arhitectura tă cerii” a fost selecționată în lista scurtă pentru Premiul de Poezie de Stat 2023.
Christi Couninióti s-a născut în Patras. A studiat Filologia Franceză la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena și deține o diplomă în traducere (Diplôme de Traducteur) de la Institutul Francez din Grecia (Atena). Este jurnalist la ziarul „Pelopónnisos”. A tradus literatură, studii, eseuri din franceză și engleză.
Angela Bratsou. Traducerile Angelei Bratsou acoperă un spectru cultural divers: de la istoria artei (sub îndrumarea directă a academicienilor Virgil Cândea și Răzvan Teodorescu, Prof. Dr. Radu Florescu etc.), la proză și poezie, la scenarii de film și teatru, la subtitrare și interpretare de filme, la diverse conferințe și prezentări publice, toate în coroborare cu evenimente la nivel înalt și lansări de carte și expoziții. Aceste traduceri s-au concretizat într-un portofoliu personal de 42 de volume deja publicate și de peste 150 de prezentări și traduceri publicate, cuprinzând capete de afiş dintre cele mai prestigioase, clasici ai modernităţii și scriitori contemporani români și greci în importante reviste culturale din Grecia și România. A primit ‒ în urma unor concursuri ‒ granturi de la Institutul Cultural Român (ICR) pentru publicarea autorilor români în limbi europene, 2010 - 2024, de la Fundația Elenă pentru Cultură, în 2022, pentru publicarea unui autor grec în limbi europene, și de la Atelierul pentru traducători FILIT-Iași, România, 2015 până în prezent, pentru promovarea literaturii române în străinătate.
Comments