top of page

Poeme americane

Tabla de șah cu 65 de pătrățele


Joc șah pe o tablă cu 65 de pătrățele

domnule, îi spun celui care a așezat piesele,

dar există o piesă în plus


da, zice, aveți dreptate

dar nu mai putem anula nimic

dumneavostră concentrați-vă pe joc


la un moment dat vom găsi un sens

jocului de șah pe o tablă

cu 65 de pătrățele

și chiar mai multe

acum stabilim regulile

acum calculăm erorile

acum analizăm imprevizibilul -

și vedeți

aveți o piesă în priză:

inima.


(Piatra Neamț, 6 iulie, 2023)



Cei care au altă părere, ducă-se la naiba


Nu mai idealizez copilăria

care n-a fost decît

o stare de nervozitate


cei care au altă părere,

ducă-se la naiba


am dat toate imaginile fără sonor

şi urmăresc filmul

unei vieţi sărind din şapte în şapte ani

plictisit de cîte greşeli

poţi să faci cu bună credinţă


cei care au altă părere,

ducă-se la naiba


sap cu o daltă în duşumea

să eliberez greierul

care ticăie precum ceasul morţii


pun ceasul morţii să sune

la oră fixă

e şmecheria care îi sperie

cel mai mult pe cei din jur

deşi e o minciuniţă

pe care nu am denunţat-o vreodată:

ceasul morţii nu are

ace indicatoare


oricum toţi vin şi fac reverenţe

în ritmul tic-tac-ului

pătrunşi de importanţa

rolului pe care îl joacă

în viaţă

aşa cum o păpuşă

i-ar povesti altei păpuşi

visul ei de cîrpă


cei care au altă părere,

ducă-se la naiba


nu lăsa poarta deschisă!

nu lăsa poarta deschisă!

este strigătul

este plînsetul

este rugămintea

cu care mi-au nevrozat copilăria

(sau ce o fi fost);

pe unde am trecut toată viaţa

am lăsat toate porţile deschise.

ce să justific?


nu lăsa poarta deschisă

aud şi acum, continuu;

deși, cînd am ieşit am trîntit-o

de i-au sărit balamalele.


Nu mai idealizez copilăria

care n-a fost decît

o stare de nervozitate


cei care au altă părere

ducă-se la naiba


pe sprînceana care

s-a înţepenit între orizonturi

apogiatura unei nopţi anunţă

declinul

nu sînt mai mult decît

figurantul (piticul) care suflă în cornul lunii

pînă îi sîngerează ochii


iar sub curcubeul intrat

prin poarta lăsată cu premeditare

cu înverşunare

cu inconştienţă

deschisă se adună cîştigul, totul:

noaptea şi noptul,

zloata şi zlotul,

ploaia şi ploiul,

roua şi roiul,

noada şi nodul,

floarea şi florul,

marea şi mărul,

aura şi aurul,

plaura şi plaurul,

luna şi lunul,

buna şi nebunul,

dora şi dorul,

nora şi norul,

ceara şi cerul,

fiara şi fierul,

gînda şi gîndul,

rînda şi rîndul...


(Piatra Neamț, 5 iulie, 2023)



O biografie imaginată după o piatră

dintr-un cimitir din Chicago


”Aici este cenușa lui John K. Stewart,

- scrie pe piatra funerară -,

care ca avocat a apărat cauzele amărâților,

a fost un cetățean model,

care nu a deranjat pe nimeni în viața lui”.

Piatra pare un bulgăre de sare

care ar putea să îmbie căprioarele comunitare,

care trec prin cimitir

să vină să lingă vremelnicia numelui.


De cînd era mic se ştiu

foarte puţine cuvinte rostite de el:

întîi a spus/ ce?

apoi a spus/ ce?

(aici nici nu există diferenţe majore între plozi)

surorii sale nu i-a spus pe nume nici pînă la cinci ani:

se numea alisia.

Nici din timpul şcolii nu i se reţin cuvinte memorabile:

era un timid iremediabil,

primei fete pentru care i s-a zbătut inima

ca un peruş în plasa de fluturi,

i-a spus te iubesc şi a fugit;

fata a ţinut mine o vreme mai mult

chipul lui speriat ochii


apoi a vorbit cu toate cuvintele celorlalţi

așa cum se scaldă lumea noastră în pălăvrăgeală

şi nimeni nu a considerat că ar trebui

ţinute minte

cuvintele erau ca pietrele de rîu rostogolite de

curenţi


femeia sa nu a ţinut minte mare lucru din ce a spus el

copiii nu îşi aminteau mare lucru

din spusele lui testamentare


a spus ceva despre vreo floare?

a spus ceva despre vreun nor?

a spus ceva despre zăpadă?

a spus ceva care să facă liliacul să înflorească?

greu de imaginat.

oare a lăsat ceva scris?

greu de probat.


atîta: a oftat şi a murit.

pînă şi oftatul i-a fost acoperit

de scrîşnetul de frâne

din dreptul ferestrei deschise larg

(a fost vorba de un mic incident,

o autoutilitară a acroşat un biciclist;

nu au fost urmări).


(Din ciclul ”Poeme americane”, Chicago, 20 mai, 2023)

de Adrian Alui Gheorghe



Adrian Alui Gheorghe a debutat, în 1970, cu o poezie, în revista „Cutezătorii”. Debutul într-o revistă literară se produce, însă, în anul 1976, în „Cronica” din Iași. Înaintea debutului și în volum, primește mai multe premii naționale pentru poezie, foarte importante în epocă (Suceava, Sighetul Marmației, Târgu Jiu, Ploiești etc.). În perioada 1980-1984, publică grupaje consistente de versuri în toate revistele literare și citește la cenaclul „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu) și la cenaclul „Universitas” (la invitația lui Mircea Martin). Debutul în volum (unul colectiv), cu calupul „Ceremonii insidioase” are loc la Editura „Junimea”, în anul 1985. De atunci autorul a publicat 11 cărți de poezie (cea mai recentă este „Comunitatea artistică” 2020), 6 antologii de poezie (cea mai recentă este „101 poezii”, 2021), 7 volume de proză (cel mai recent este „Zugzwang sau Strada cu o singură ieşire”, 2018), 5 cărți de eseu (cea mai recentă este „Dicțiuni etice, ficțiuni estetice”, 2022), 5 volume de publicistică (cel mai recent este „Supraviețuitor în România lor – studiu de caz”, 2020) și un volum de teatru („Podul”, 2004). Pe lângă acestea, Adrian Alui Gheorghe este prezent în peste 11 antologii, în diferite limbi. De altfel, opera sa, poezie şi proză, a fost tradusă în volume de autor și antologii în limbile germană, franceză, rusă, engleză, sârbă, slovacă, cehă, spaniolă, arabă, suedeză, macedoneană, maghiară, italiană, turcă, chineză etc.. Adrian Alui Gheorghe este și îngrijitor aloperei postume a scriitorului Aurel Dumitrașcu (1955-1990) – peste 15 volume, dar și a volumelor postume ale poetei Maria Anegroaie, ale scriitorului și regizorului Eduard Covali, apoi Mihai David-Ghindăoani și Grigore Caraza.

Adrian Alui Gheorghe este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1990 şi membru în Consiliul de Conducere al USR în perioada 1996-2008. Este membru al PEN Clubului Român, din anul 1990 şi vicepreşedinte al PEN Clubului Român în perioada 2014-2016. A fost fondator și director al revistelor de cultură: „Antiteze” (1996-2007) și „Conta” (2010-prezent). Mai are în palmares, ca organizator și inițiator: o asociație culturală, o galerie de artă și o bienală, un bust Mihai Eminescu în Piatra Neamţ (2014), colocvii naționale de poezie și critică, un concurs național de debut ș.a.m.d..

Adrian Alui Gheorghe a reprezentat Uniunea Scriitorilor din România la congrese ale scriitorilor, târguri internaționale de carte și alte diferite manifestări unde a susținut comunicări și conferințe (Alger, Stockholm, Frankfurt, Belgrad, Ierusalim, Beijing, Madrid etc.). De asemenea, domnia-sa a primit o serie de premii și distincții. De la Uniunea Scriitorilor din România primește, de două ori, premiul național (2001, 2014), de opt ori premiul filialei Iași și de două ori premiul filialei Sibiu. La acestea se adaugă alte opt premii importante primite la festivaluri, saloane de carte sau din partea unor reviste. Mai trebuie spus că Adrian Alui Gheorghe este Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ, din anul 2005, dar și că i s-au conferit, de către Preşedinţia României, Meritul Cultural în grad de Cavaler (2000) și Meritul Cultural în grad de Ofiţer (2010).

Adrian Alui Gheorghe s-a născut la 6 iulie 1958, în comuna Grumăzeşti, satul Topoliţa, judeţul Neamţ. După gimnaziu, din motive financiare, face o şcoală profesională de chimie, de trei ani, la Piatra Neamţ. Se angajează operator chimist la combinatul de profil de la Săvinești și urmează cursurile Liceului „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț, la seral. În anul 1978, în octombrie, este încorporat pentru serviciul militar obligatoriu. În timpul armatei lucrează în subteran, ca vagonetar și ajutor de miner. Absolvă liceul în 1981, când devine și profesor suplinitor de limba și literatura română, franceză, latină, istorie și chimie. Din anul 1986 primește o catedră „de creativitate” (ceea ce azi se numește „creative writing”) la Casa Pionierilor din Piatra Neamț, unde selectează și inițiază elevi, de la școlile generale și de la liceele din Piatra Neamț, în promovarea performanței în creația literară. Între anii 1982-1987 urmează, la fără frecvență, cursurile Facultății de filologie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, specialitățile limba și literatura română-limba latină. În perioada 1999-2004 își pregătește și susține doctoratul, la aceeași universitate.

În decembrie 1989, participă la ceea ce s-a numit „revoluția română”, la Piatra Neamț. Vorbește mulțimii din balconul „județenei de partid”, alături de Aurel Dumitrașcu, și scrie editorialul primului „ziar liber de comunism” din județul Neamț, ziarul ”Ceahlăul” (în seara zilei de 22 decembrie 1989, cu titlul „După cea mai lungă noapte”). Refuză, mai apoi, titlul de „revoluționar”, considerând oportunitățile oferite de acest titlu o adevărată „deturnare morală” a adevăratei revoluții.

Din 1990 este ziarist la ziarul „Ceahlăul”, inspector la Inspectoratul Județean de Cultură Neamț (1990-1991), director al Complexului Muzeal Județean Neamț (1991-1993), consilier la Direcția pentru Cultură a Județului, director al Direcției pentru Cultură (în perioadele 1996-2000 și 2004 – 2013) și profesor asociat la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, filiala Piatra Neamț, unde predă, din 2005, „estetică generală și muzicală”. A mai fost ales consilier local, la nivelul municipiului Piatra Neamț (în legislaturile 1992-1996, 2004-2008 și 2020-2024) și deputat în Parlamentul României, în anul 2008.

Din anul 2013 preia, prin concurs, postul de director al Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu”, de unde este „executat politic”, în anul 2017. Își recâștigă postul și drepturile materiale în instanță, după doi ani de procese și umilințe. Toată experiența aceasta este descrisă în cartea „Supraviețuitor în România lor” (Editura „Conta”, 2020).

În anul 2017, în decembrie, susține concursul și câștigă postul de director adjunct al Institutului Cultural Român de la Praga. Face pregătirea diplomatică, dar plecarea la post este zădărnicită politic, fără nicio explicație.





63 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate

SEQUENTIAE

תגובות

דירוג של 0 מתוך 5 כוכבים
אין עדיין דירוגים

הוספת דירוג
bottom of page