Radmila Popovici s-a născut pe 31 august 1972, în satul Florițoaia Veche, raionul Ungheni, Republica Moldova. Este poetă, scriitoare, textieră, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2010) și din România (2015). Și-a făcut studiile la Școala Pedagogică din orașul Călărași, după care a urmat Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău, pe care a absolvit-o în 1996. A publicat următoarele volume de poezie: „Mi-s” (2008, Premiul USM pentru debut), „101 poeme” (2011), „EvAdam” (2012, Premiul USM pentru poezie), „A(l)ta” (2013), „Intimatum” (2014, Premiul Salonului Internațional de carte, volum tradus și în limba franceză), „Unicat” (2015, Premiul Salonului Internațional de carte, volum tradus în franceză și în italiană), „Urâta” (2016, volum tradus și în franceză), „Apa care își bea mâinile” (2018, volum tradus și în limba franceză), „Vene și artere” (2020, cu ilustrații de Teodor Buzu, Premiul special „Detectiv literar” în cadrul Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”, ediția 33-a), „PoEsențe” (2021, cu ilustrații de Lică Sainciuc), „Fără escale” (2022, poeme în proză, cu ilustrații de Teodor Buzu) și „n ceruri odată” (2022, cu ilustrații de Teodor Buzu). În 2017, Radmila Popovici a realizat volumul de interviuri „Reconstituiri cu Ileana Popovici”, mătușa ei, iar, în 2019, scriitorul Christian W. Schenk a publicat în limba germană cartea „Geronnene wege” (Cărări închegate), o selecție de poeme din volumele „Unicat” și „Urâta”. Radmila Popovici a scris versuri pentru sute de melodii care au devenit populare în Republica Moldova și în România, precum și pentru spectacole de muzică și teatru. A tradus și a adaptat, din limba rusă în limba română, textele cântate ale operetei „Liliacul”de Johann Strauss (pentru Teatrul Național de Operă și Balet din Chișinău, 2013) și pe cele din spectacolul muzical pentru copii „Reparatorii” (2015).