top of page

3 Poeme

Poza scriitorului: Liliana UrsuLiliana Ursu

Preludiu și fugă


I.

o plajă îmi traversează fereastra,

tu și un stol de păsări Colibri,


câte ferestre tot atâtea partituri,

ființe privite

privind cum zboară viața,

ca un zmeu zmucit în toate direcțiile

de adolescenții din Cișmigiu,


acum imaginează-ți o colină verde- smarald,

un șal de mătase vișiniu

și gust de fragă pe limbă...


II.

nici apa nu mai urcă până la noi

focul a murit pe drum

iar eu mă întreb tot mai des

dacă mai urcă un înger până la noi,

în blocul acesta cu zece etaje

unde mulți se roagă cu palme sărace


mâine, pe lacul înghețat, voi patina

mai frumos ca oricând pe o fugă de Bach


III.

și atunci, în vara aceea toridă, m-ai dus la Dunăre

am înotat în apa tulbure cu disperare,

închizând ochii, imaginându-mi un loc strălimpede

strângând din dinți, încăpățânată, ca de obicei,

să preschimb urâtul în frumos

sau cel puțin în suportabil.


am mâncat roșii cu brânză pe ziar,

printre scaieți și amintiri

tu îmi vorbeai despre pacienții tăi, despre boală

eu mă gândeam la bietul Spinoza

care-și pierdea mereu ochelarii

pe când șlefuia cele mai grozave lentile

și

tot uitându-mă în sus, pe fluviul leneș

am simțit tot nisipul lumii în ochi și în dinți

atunci m-ai dus la morar, să-mi arăți făina cea albă

eu te-am întrebat ce aș putea eu să-ți ofer

în schimbul eforturilor tale ?

doar pâinea mea neagră, cea de toate zilele

și dulceața iernii când ne-am cunoscut


m-am înduioșat când te- ai intors din pădure

cu patru ciuperci și un buchet de maci albi,


lumina ca un vârtej de aur...


Micul ritual al cafelei

 

Am împărțit cu tine

doar micul ritual al cafelei.

Nu am avut nici ceștile,

nici farfuriile perfecte,

cât despre zahăr l-am luat direct

din punga de la supermarket.

Când m-am scuzat pentru lipsa de estetică

a acestei întâmplări tu mi-ai zâmbit

„Ultima cafea cu tine e împărătească,

la întrecere cu răsăritul !”


Acuarelă


mândră ceapă roșie de toamnă

asemeni unei primadone vieneze

în rochie de tafta vișinie

te răsfeți în blidul pădurarului

lângă slănina - porțelan ultrafin,


ca o ceașcă din dinastia Ming


de Liliana Ursu

38 afișări1 comentariu

Postări recente

Afișează-le pe toate
5 Poeme

5 Poeme

1件のコメント

5つ星のうち0と評価されています。
まだ評価がありません

評価を追加
ゲスト
2月01日
5つ星のうち5と評価されています。

Leer esta poesía, es un momento de paz, un soplo de aire fresco, un alto en el camino cuando la vida no te da tregua y te sientes con un peso enorme en el pecho. Gracias Liliana

いいね!

  Pentru a fi la curent cu noutățile noastre, te invităm să te înscrii mai jos.

bottom of page