SEQUENTIAE

„SEQUENTIAE” de Liana Sakelliou este un volum bilingv de poezie închinată lui El Greco, care urmează să apară la editura „Vinea”, în traducerea Angelei Bratsou și a lui Stavros Deligiorgis. Prin amabilitatea editorului Nicolae Tzone publicăm primul capitol din cele cinci pe care volumul le are.

Ι

καὶ σοῦ δὲ αὐτῆς τὴν ψυχὴν διελεύσεται ρομφαία

Ὀκτώβριος 1566

și însuți sufletul tău îți va fi străpuns de o sabie

Octombrie 1566

Δουλεύω

ὣς ἀργὰ τελευταῖα.

Οἱ ἀστέρες γυρίζουν καὶ κάτι

μυστικὸ φωτίζουν στὸ ἐργαστήρι.

Στὴν ἐκτέλεσή σου

τὸ πινέλο ξέμενε ἀπανωτὰ

καὶ νά πῶς πέφτει τὸ βυσσινὶ

βελοῦδο καὶ στὶς σκοῦρες πτυχώσεις

παρμενίδειες ἀπειρόγαμες πτυχές.

Σταματῶ

λιγάκι παραπάνω

νὰ μείνω μαζί σου, τὸ

μέσα φῶς νὰ γίνει ἔξω.

Ἡ θάλασσα φουσκώνει σὲ θύελλα

κι ἐσὺ, δὲν μοῦ πεθαίνεις ἐν εἰρήνῃ. Ἀκόμη λίγο

μοῦ ἀντέχεις; Φασκιώνω –τὸ γελᾶς;– τὴν ἀνάληψή σου.

Στὴ νεκρικὴ

κλίνη γίνεσαι λίμνη,

σοῦ ἁπλώνω ἀμβρόσιο πέπλο.

Lucrez

până târziu

în ultimul timp. Astrele se tot

rotesc și ceva mistic luminează în atelier.

În execuția ta

penelul adeseori se oprea

și uite cum se așează catifeaua

vișinie până și în cutele mai întunecate

ale pliurilor feciorești parmenideene.

Mă opresc

să zăbovesc

încă puțin cu tine, lumina

din interior să devină exterioară.

Marea se umflă pe timp de furtună

iar tu nu îmi mori în pace. Puțin încă mai poți,

de dragul meu, suporta? Îți înfăș − râzi de asta? − înălțarea.

Pe patul

de moarte devii un lac,

îți întind un văl de ambrozie.

Οἱ φίλοι

ἀπὸ τὴν πρωτινὴ ζωὴ

τὰ κεφάλια γυρνοῦν ἀμήχανα.

Μέσα στὴν ἔνταση τοῦ δεσμοῦ

ἔχουν σπεύσει προτοῦ μείνεις ἀπούσα.

Μικρομάνα

ἐσύ, πιὸ τρυφερὴ

ἀπὸ ποτέ, μιὰ τέτοια

μέρα ρούφηξα τὴν ἀνάσα

σου, ὅπως ζήτησες, ὣς τὸν ρόχθο.

Ἡ ρομφαία τοῦ

Συμεὼν ἐκεῖ ἔμεινε,

ὅσο ἔζησες τὴν ἀπόσταξες.

Διάφανη

κι ἡ ζελατίνη

ἀπὸ δέρμα κουνελιῶν,

οἱ καλφάδες φαρμακώνονται

μὲ τ’ ὀξείδιο τοῦ μολύβδου χωρὶς

νὰ τὸ ξέρουν —sunt lacrimae rerum—,

τὸ βλέμμα τους πρὸς ἐμᾶς; Ποὺ τὰ κοιτᾶμε;

Amicii

din viața de mai înainte

capetele își întorc stângaci.

În încordarea legămăntului s-au

precipitat înainte ca tu să devii absentă.

Măicuță

tu, mai tandră ca

oricând, într-o astfel

de zi ți-am sorbit respirația,

așa cum ai cerut, până la horcăitul apelor.

Sabia lui

Simeon pe loc a rămas;

cât timp ai trăit, ai distilat-o.

Mai

este și gelatina

transparentă din piele

de iepuri, calfele se otrăvesc

cu oxidul de plumb fără să o știe

—sunt lacrimae rerum— privirile lor

înspre noi? La care noi ne uităm?

Τὰ πρωινὰ

συχνὰ στάθηκα

ἀσάλευτος μπροστὰ στὶς

φορητὲς τοῦ Τιτσιάνο στὰ ἀλτάρια τῶν ναῶν

καὶ τοῦ Μπελλίνι στὴν Παναγία τῶν Σταυροφόρων.

Ἐρμινοντυμένο

γαστάλδο ἤδη μὲ λένε,

ὁ βοριὰς θὰ μ’ εὕρει στὸ

Βολτόνε μάρτυρα παρακαλετὸ —

μαΐστρος σγουράφος ὁ Κρής,

μαύρη γενειάδα συνήθους ἀναστήματος.

Τὸ θέμα ποὺ

ἐπέμενε ἀπέθαντο

τὸ ἄφησα τελευταῖο. Τὸ Ἅγιο

Πνεῦμα, ὁ Υἱὸς καὶ ἡ ἀναγεννώμενη

Μητέρα, καθηλωμένη ὅμως ἀπὸ τὸ βλέμμα

τῶν ἀντρῶν ποὺ συνάχτηκαν τὴ νύχτα τῆς ξαγρύπνιας.

Ἀπὸ τὴ συντεχνία

τοῦ Αγίου Λουκᾶ οἱ φίλοι

ποὺ τὴν παράστεκαν ἐνῶ ἐγὼ

ἀγκίστρωνα τὴν ψυχή της. Ποιὸς ἦταν ἀπαθής;

Diminețile

adesea am stat

nemișcat în fața icoanelor

portabile ale lui Tițian din altarele sanctuarelor

și cele de Bellini din biserica Madonna degli Crociati.

Un gastaldo îmbrăcat

cu ermină ei deja mă cheamă,

crivățul mă va găsi înăuntru în

turnul Voltone, martor solicitat—

maestrul sgourafos, pictor, Cretanul,

cu barbă neagră și de înalțime normală.

Subiectul

persistent nemuritor

l-am lăsat pentru final. Sfântul

Duh, Fiul și Mama regeneratoare de sine,

pironită însă de privirea bărbaţilor

care s-au adunat în noaptea priveghiului.

Din breasla

Sfântului Luca prietenii

care au stat lângă ea în timp ce eu

îi agățam sufletul. Vreunul nepăsător?

Τὸ πικρὸ

κλάμα τῆς Μαρίας

ἀπὸ τὰ Μάγδαλα τό ’σβησα

κάτω ἀπὸ τὸν λαζουρίτη. Τέλος ὄχι.

Ἂν τὴν ἔνιωσα

λιγάκι ἀνυπεράσπιστη;

Ἂν τῆς ἔβαλα βέρα; Θὰ τὴν

ὁδηγοῦσα ἀργὰ πρὸς τὸν χρυσὸ

ἀπάνω κάμπο. Αὐτὴ ἦταν ἡ θεογονία μου.

Τῆς σταύρωσα

τὰ χέρια στὸν θόλο

τοῦ διαφράγματος, δεόμουν

στὴν ἐκπνοή της. Παλμοὶ ψυχῆς

στὸν διάχυτο ἀέρα ποὺ ἀναπνέαμε μαζί.

Αἴφνης

ἀνοίγουν οἱ οὐρανοί,

γεμίζει ἡ νύχτα χρυσάφι,

τὰ νέφη γεμίζουν ἀποστόλους

ἀπὸ τὰ πέρατα τῆς γῆς — δὲν πρέπει

νὰ ξεχάσω κανέναν. Και μετὰ οἱ συσπάσεις.

Amarul

plânset al Mariei

din satul Magdala l-am stins

sub culoarea de lapislazuli. La final, nu.

Am simțit-o

oare cam neajutorată?

Dacă i-am pus verighetă? Aș

fi condus-o lent spre câmpul auriu

de deasupra. Ea era teogonia mea.

I-am încrucișat

mâinile pe cripta

diafragmei, mă prosternam

la expirarea ei. Pulsuri ale sufletului

în aerul difuz pe care îl respiram împreună.

Deodată

se deschid cerurile,

se umple noaptea de aur,

norii se umplu de apostoli

de la capetele pământului — nu trebuie

să uit pe niciunul. Și mai apoi, contracțiile.

Μὲ γαλακτώδη

ὕλη τὸ πινέλο μου

ἐπίστρωσε τὴ συλλογικὴ

προσωπογραφία. Οἱ κινήσεις καὶ

ὁ χῶρος σὲ παραμορφωμένα πρόσωπα

ἀσύλου θὰ ξανάρθουν. Ἴσως ἐκεῖ νὰ ξαναβρῶ τὴ

ζοφερότητα τῆς νήσου τῆς μεγάλης, τῆς πλούσιας.

Βαθὺ βιολετὶ

ἡ φλόγα στὰ τρία

μονόκηρα. Στὸ μεσαῖο

στὴ βάση κάπου θὰ ὑπογράψω

μὲ κεφαλαῖα βυζαντινά: Ο ΔΕΙΞΑC.

Ὁ κόσμος

στὴ μέση. Πρῶτο

πλάνο οἱ μυροφόρες Χάριτες

τοῦ μπρούντζινου κηροπηγίου. Μήπως

κομίζουν γυμνόστηθες τὸν πυρήνα τοῦ Ἅδη;

Λέγω ἀπορροφᾶ

ἡ ἀφήγηση, Δομήνικε,

οἱ ὀγκηρὲς ὀρθές μορφὲς τῶν

ἀποστόλων, τὸ ἐπουράνιο ταξίδι

τῶν ψυχῶν εἴτε alla greca ἤ alla latina —

μιὰ φαινομενικὴ ἁπλότητα.

Cu materie

lăptoasă penelul meu

a învelit în straturi portretul

de grup. Mișcările și spațiul

de pe fețe distorsionate de azil

vor reveni. Poate acolo voi regăsi

funestul insulei celei mari și bogate.

Violet intens

este flacăra celor trei

sfeșnice. Pe cel din mijloc

la bază undeva voi semna

cu litere majuscule bizantine: Ο ΔΕΙΞΑC

Lumea

la mijloc. În primul

plan, Grațiile purtătoare de mir

de pe sfeșnicului de bronz. Nu cumva

poartă cu sânii goi focarul din Hades?

Eu spun: absoarbe

povestirea, Doménikos,

formele voluminoase în picioare

ale apostolilor, călătoria cerească

a sufletelor fie alla greca fie alla latina —

de o simplitate aparentă.

Ἔξω ἀπὸ τὴ serliana

στήνονται διάλογοι ἔπους —

κονταρομαχίες μὰ τὰ βάσανα τοῦ ἔρωτα μὰ τὸ αἷμα

τέτοια χορεία! Σκουπίζω τὸν χρωστήρα στὸ ἄσπρο κουρελάκι.

Παλλόμενες μορφὲς

τοῦ νοῦ οἱ ἄγγελοι προτοῦ

τὰ ὑφάσματα καὶ τὰ φτερὰ ἀπὸ τὸ

βάρος πέσουν καὶ τὸ ἀφηρημένο ἐνσαρκωθεῖ.

Προφῆτες

Ἐπίσκοποι Ἅγιοι,

πράσινο καὶ καστανὸ

τοῦ μαγγανίου, τὸ βαθυγάλαζο

τοῦ κοβαλτίου, τοῦ πορφυρίτη τὸ ἐρυθρό.

Ἀκάλεστος πάλι

μὲ τὰ πόδια τεντωμένα,

μπροστά, τα φτερὰ διπλωμένα

πίσω στὴν πλάτη καὶ τὰ ἁρπακτικὰ νύχια

διευρυμένα, γραπώνει τὸν ὄφι ὁ χρυσαετὸς.

Pe lângă serliana

se înscenează dialoguri epice—

turnire: ba suferințele iubirii, ba sângele,

așa o friză! Șterg pensula pe cârpișoara albă.

Forme vibrante

ale minţii, îngerii, mai întâi

ca țesăturile și aripile, de la

povară, să cadă și abstractul să se încarneze.

Profeți

Episcopi Sfinți,

verde și castaniu

de mangan, albastrul profund

de cobalt, roșul de porfirit.

Neinvitat iarăși

cu picioarele întinse,

în față, aripile strânse

pe spate, și ghearele de prădător

întinse, înhață șarpele vulturul auriu.

Ἀκούω

φτεροκόπημα

στὸ πύκνωμα χωρὶς ἀέρα.

Ἐν σκέπῃ τῶν πτερύγων σου ἐλπιοῦσιν.

Κάτι γλιστρᾶ στὴ σκιά. Ἀργά φυσῶ τὸ κερί.

Ὅταν θὰ μπῶ στὸ

ἐνύπνιο, θὰ ταξιδεύω

στὴ Γαληνοτάτη ὡς ξένος

προσήλυτος. Θὰ ξαναβρῶ κυπαρίσσια,

ἐλιὲς καὶ τὰ πλατύφυλλα πλατάνια τοῦ

Χάνδακα. Ἀμέσως θὰ ξαναπιάσω τὴ Maddalena

penitente αὐτὴ τὴ φορά. Θὰ πίνω μαλβαζία ἀνέρωτη.

Θὰ γίνω pictor

a cartibus δίπλα στὸν Τάγο

γιὰ τὰ θαύματα. Καλὲς οἱ συστάσεις.

Aud

bătaie de aripi

în masa compactă fără vânt.

La acoperirea aripilor tale vor spera.

Ceva alunecă în umbră. Suflu încet în lumânare.

Când voi intra

în visare, voi călători

la Serenissima ca un străin

convertit. Voi găsi din nou chiparoși,

măslini și platanii cu frunze late din

Candia. Imediat o voi lua din nou pe Maddalena

penitente de data aceasta. Voi bea vin malvasia nebotezat.

Voi deveni

pictor a cartibus lângă Tajo

pentru miracole. Sunt bune recomandările.

Φρόντισα τὰ πάντα.

Νὰ τῆς προξενοῦσαν κακὸ

τὰ γουβιάσματα τῶν κυμάτων;

Δεκέμβρη τὴν παρέδωσα. Μοῦ ἦρθε ὁ

Ψαριανὸς μεγαλέμπορας γεμάτος ἰκμάδα.

Στάθηκε ὥρα πολλὴ ἐκεῖ. Ἔμοιαζε νὰ προσεύχεται.

Ἐπανέλαβε χαμηλόφωνα Ἡ Κοίμησή Της διπλὸς θάνατος.

Θὰ κόψει μιὰ

τούφα ἀπ’ τὰ μαλλιά μου,

θὰ πλάσει μιὰ μπαλίτσα ἁγιοκέρι,

θὰ τὴν κολλήσει πίσω ἀπ’ τὴν εἰκόνα.

Ἀκολούθησε

ἀστραπή, χλιμίντρισμα

ἀτίθασο τοῦ ἀλόγου, χρύσισαν

τὰ δουκάτα. Πῆρε νὰ βρέχει. Ἔφυγε

εὐχαριστημένος. Φεύγω ἥσυχος.

Τόδε ἐστὶ συναλλαγή.

M-am îngrijit

de toate. Oare îi vor fi

făcut rău surpăturile valurilor?

În decembrie am predat-o. M-a vizitat

cel din Psara, marele negustor plin de vitalitate.

A stat multă vremea acolo. Părea că se roagă.

Repeta cu voce joasă: Adormirea Ei, o moarte dublă.

Va tăia o

șuviță din părul meu,

va modela un cocoloș mic din ceară

sfântă, o va lipi pe spatele icoanei.

A urmat

un fulger, un nechezat

neîmblânzit de cal, s-au înaurit

ducaţii. A dat să plouă. A plecat

mulţumit. Plec în pace.

Această este o tocmire.

Liana Sakelliou s-a născut la Atena și a studiat Literatura Engleză la Universitatea din Atena. Și-a continuat studiile postuniversitare în Marea Britanie (universitățile Edinburgh și Essex) și în America (universitatea Penn State). 28 de cărți de poezie, eseuri, articole și traduceri i-au fost publicate în Grecia, Franța, România, Spania și SUA. Este profesor de Scriere Creativă și Literatură Americană la Departamentul de Limbă și Literatură Engleză al Universității din Atena. Pentru activitățile ei științifice și logotehnice, a primit două burse de la Fundația Fulbright, de la Departamentul de Studii Elene al Universității Princeton, de la Universitatea din Coimbra din Sussex (West Dean) și de la British Council. A publicat studii ample și traduceri din R.W. Emerson, Emily Dickinson, H.D., Denise Levertov și Gary Snyder. Poezii i-au fost traduse în douăsprezece limbi și au apărut în reviste și antologii internaționale. Este membră în societăți științifice, precum și a Societății Elene a Scriitorilor. În 2017 a fost președinta Comitetului European pentru Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene (EUPL). În 2021, la Editura Vinea a fost publicat la București un album bilingv cu traduceri în limba română de selecții din poeziile sale (Ἀλχημεία κυττάρων σὲ ἀτελιὲ ζωγραφικῆς/Alchimie celulară într-un atelier de pictură), iar în 2022 traducerile în spaniolă de selecții din poeziile ei (Murmullo) la Sevilla, la Editura Padillas Libros, precum și antologia sa de poezie Portrait Before Dark (trad. Aliki Barnstone) de la editura Saint Julian Press, Houston, Texas. Volumul ei SEQUENTIAE a fost tradus în spaniolă de José Antonio Moreno Jurado și publicat la Sevilla de Padillas Libros-Minima (2022) și în paralel este tradus în poloneză de Leszek Paul.

Angela Bratsou. Traducerile Angelei Bratsou acoperă un spectru cultural divers: de la istoria artei (sub îndrumarea directă a academicienilor Virgil Cândea și Răzvan Teodorescu, Prof. Dr. Radu Florescu etc.), la proză și poezie, la scenarii de film și teatru, la subtitrare și interpretare de filme, la diverse conferințe și prezentări publice, toate în coroborare cu evenimente la nivel înalt și lansări de carte și expoziții. Aceste traduceri s-au concretizat într-un portofoliu personal de 42 de volume deja publicate și de peste 150 de prezentări și traduceri publicate, cuprinzând capete de afiş dintre cele mai prestigioase, clasici ai modernităţii și scriitori contemporani români și greci în importante reviste culturale din Grecia și România. A primit ‒ în urma unor concursuri ‒ granturi de la Institutul Cultural Român (ICR) pentru publicarea autorilor români în limbi europene, 2010- 2024, de la Fundația Elenă pentru Cultură, în 2022, pentru publicarea unui autor grec în limbi europene, și de la Atelierul pentru traducători FILIT-Iași, România, 2015 până în prezent, pentru promovarea literaturii române în străinătate.

Stavros Deligiorgis. Doctor Honoris Causa al Universității din Atena, specializat în Μedievalismul european, un prieten al artiștilor și poeților, Stavros Deligiorgis a predat la Universitățile din Iowa (Iowa City) și Massachusetts (Amherst), Sc. Superiore Trad. Interpreti (Trieste), în Departamentul de Literatură Germană (București) și la Programul postuniversitar în Studii de traducere și traductologie (Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena). Publicațiile sale includ studii precum Narrative Intellection in Boccaccio's Decameron (Iowa UP, 1975; Arhitecturi Narative în Decameronul lui Boccaccio, tradusă în limba română de Cezar Baltag, Ed., Univers, 1979) și Tsarouchis In Hindsight (American College of Grecia, 1999). A tradus în greacă Θεωρία της Λογοτεχνίας / Theory of Literature / Teoria literaturii de René Wellek și Austin Warren (Diefrou, 1965) și pe modernistul român URMUZ în engleză (Cartea Românească, 1985; și Epimetru, Siracuze, 2001). În engleză, cu Jane Asimakopoulou, Deligiorgis a tradus patru proze ale lui Thanasis Valtinos, printre care Ορθοκωστά/Orthokosta (Yale University Press, 2016) și Κάθοδος των εννιά/ The Descent of Nine (Laertes Press, 2019). Cu Angela Bratsou, a tradus Anaplu/ Ανάπλου de Thanasis Valtinos (Tracus Arte, 2014), Arhitectura pasiunilor/ Αρχιτεκτονική του πάθους de Haris Vlavianos, antologia poetică Ἀλχημεία κυττάρων σὲ ἀτελιὲ ζωγραφικῆς/Alchimie celulară într-un atelier de pictură de Liana Sakelliou și antologiile ἵνα τι ἔπλασας με, κύριε/ doamne, de ce m-ai făcut și ακρoπόλεις άνοδοι/ akropolis urcarea lui Peter Sragher. O antologie bilingvă de Deligiorgis a poeziei românești moderne în engleză − de la Emil Botta la Simona Popescu − a fost publicată sub titlul Flesh Made of Dreams (Agora, 2010). În publicațiile bibliofile (Corycian Press, I. S. Deligiorgis, ed.; Coffee House Press, Allan Kornblum, ed.; American Colege of Greece Special Collections, Matthew Jennett, Dir. & ed .; Diatton, N. Vozikis, ed.) Deligiorgis a tradus în engleză pe Paul Celan, Miron Georgescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag și Gérard Haas, precum și o filă de colecție dedicată pictorului contemporan Costas Dios.

Nota bene! Volumul Lianei Sakelliou va fi lansat sâmbătă 18 mai 2024, de la ora 18, la standul României în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Salonic (16-19 mai). Alături de autoare vor fi prezenți Kaiti Kampitoglou (profesor emerit la Universitatea „Aristotel” Salonic, critic literar, autor), Chloe Koutsoumbeli (poetă, distnsă cu Premiul de Stat pentru Poezie, în 2017, membră a Societății Literaților din Salonic, a Oficiului de Poezie și a Societății Scriitorilor), Giorgis Exarhos (profesor universitar, poet, scriitor, traducător) și traducătoarea Angela Bratsou, care va și modera evenimentul organizat de către Ministerul Culturii și Uniunea Elenă din România.

De asemenea lansarea cărții se va face și în cadrul zilelor Bookfest București (29 mai – 2 iunie 2024), cartea fiind prezentă la standul editurii „Vinea”.