Privirea poetului
taie tortul orizontului
în litere
mângâie zborul păsărilor
face surf
sau patinează pe albastrul de cobalt al mării
altădată
se pune glugă fagilor
să nu-i sperie bruma și
urcă zig-zagul brazilor
până în vârf,
în general
privirea poetului
secționează întâmplările simple
până la sâmbure
de cele mai multe ori
e doar un laț
pentru frumusețe
Templul Afaia
templul Afaia
o farfurie cu soare fierbinte
coloanele,
scheletul
unui animal antic
Raiul
aș vrea să locuiesc
în locul acela
care se face când tu
închizi ochii
în liniște
spre încăperea aceea
spre spațiul acela
merg
drumul meu
duce acolo
ca și cum o funie
un cearceaf
se folosește
la o fereastră
invers
O încântare!