Viaţa

Viaţa mi-a dăruit prieteni de aur, smirnă şi tămâie.

Cei de aur mă primesc în casele lor şi ne minunăm împreună unii de alţii.

Cei de smirnă mă povăţuiesc şi înţelepciunea şi-o revarsă peste mine

Ca un abur subţire.

Cei de tămâie se arată rar, doar în vis, comunicând cu mine peste timp.

Aceştia nemaiavând trup îmi rostuiesc poteca,

Iar rănile lor cicatrizate îmi sunt dâre de lumină.

Acest gând izolat

Acest gând izolat, cap sau pajură,

cu franjuri înspre est, pe mâna dreaptă.

Mahrama acestui gând izolat. Ţesătură revărsând lumină.

Un gest blând al mâinilor;

în cuprinderea lor, pasărea trează cu cap curat şi cioc de alabastru.

Hristos şi bunicul meu

«Toţi erau vinovaţi, toţi au făcut ceva!»

aşa îmi spunea bunicul meu

într-o zi când înfloriseră castanii în parc

şi mâna Maicii Domnului.

Treceam pe lângă crucea Lui.

Nu ştiam Cine este şi am întrebat.

Bunicul mi-a povestit cum oamenii

l-au bătut, l-au pironit, l-au scuipat şi i-au pus

o cunună de spini. Şi mi-a mai spus că nu era vinovat.

Acum avea trandafiri la picioarele-i însângerate.

Iar eu – nu eram om,

fiindcă pe atunci

nu răstignisem pe nimeni.

Tensiunea ideală

Întrepătrunderile de gând

Trăirea respirând aerul de sub aripă.

Vederea cu ochii norilor şi ai lumii.

Copaci cuprinşi de toamnă pe dealuri.

O urbe măruntă, clandestină parcă,

Case pestriţe.

Relief întins – o posibilitate de urcuş,

O promisiune de zbor,

Nicicând prea târziu,

Nicicând suprapus,

Oricând preaplin,

Oricând dar.

Ison

Clipe cântate

cu toată participarea viului,

fușteii de aur ai scării minunate

pe care doar coborând o poți urca,

aripi și glezne coordonate perfect,

Clipe suspendate în eter

Ca miceliile vaporoase de puf de păpădie,

Clipe dogoritoare și răcoroase

în care toți ne luăm morții înviați,

Îmbrățișându-i plenar, față către față,

Clipe în care vorbim, râdem și suntem.

 de Casandra Ioan

Casandra Ioan (n. 9 februarie 1981) este poetă, traducătoare și profesor. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Alba-Hunedoara, din octombrie 2011 și membră a  cenaclului „Verbum”, din ianuarie 2022. A urmat Facultatea de Litere a UBB Cluj-Napoca (2003) și masterat în Studii irlandeze, la aceeași universitate (2006). A debutat în volum cu „Ucenicul vânător”, poezie, 2006 (premiul „Mongolul” al Uniunii Scriitorilor filiala Cluj-Napoca şi premiul revistei „Discobolul”, din Alba-Iulia, 2007). Au urmat „Profilul aerului”, poezie, 2010, „The story of a Leaf” (povestire pentru copii, 2012), „If Your Favourite Colour is Black. The Orange” (carte cu povestiri pentru copii, 2013), „Vânătoare de pietre în Transilvania” (traducere din lirica Patriciei Goodrich, SUA, 2017), „Drumul rodiilor” (jurnal, 2019) și „Poems/Poeme” (Patricia Goodrich, Ioan Hădărig, 2022, traducere de Casandra Ioan). A publicat poezie în „Aiudul Literar”, „Revista Inter-Art”, „Paşii Profetului”, „Blajul”, „Discobolul”, „Arcad@”, „Citadela”, „Familia”, „Observator München”, „Mesagerul literar şi artistic” și „Fereastra”. Este prezentă în patru antologii de poezie și tot atâtea de proză. A tradus din poezia lui Lucian Blaga, Radu Selejan, Patricia Goodrich, Elizabeth Raby, Amy Mims, Ioan Hădărig. A fost artistă în rezidență la: Institutul de Artă Santa Fe (iulie 2007, New Mexico, S.U.A), Centrul Internaţional al Scriitorilor şi Traducătorilor (martie 2012 și mai 2018, Rodos, Grecia), Penitenciarul Aiud (2012, 2013, 2019), în cadrul simpozionului Liter-Art, organizat de Fundaţia Inter-Art în colaborare cu Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” şi Serviciul de Educaţie şi Asistenţă Psihosocială al Penitenciarului Aiud, Centrul de creaţie „Zvona i Nari” (iunie 2016, Croaţia).