Și „băieții răi” scriu haiku
Generația BEAT a rămas în istorie ca un moment de rebeliune, de trezire din „visul american”, de călătorie în spațiul exterior și interior, în scopul dobândirii libertății, prin desprinderea din lanțurile sociale, conformiste, și a atingerii iluminării, a activării conștiinței, prin cultivarea pacifismului, simplității și apropierii de natură. Inițiatorii acestei mișcări au fost: Allen Ginsberg, Jack Kerouac și William Burroughs. Deși unii susțineau că numele mișcării înseamnă „ruptură”, Jack Kerouac a venit cu lamurirea că „beat” înseamnă ritm, impuls, iar faptul că textele beatnicilor erau declamate în spații precum cafenele sau baruri, având în fundal acorduri de jazz, vine să confirme acest lucru. Poate părea bizar că acești frumoși tineri bărboși, care au creat o modă și care propuneau ieșirea din tipare, practicarea iubirii libere, fără prejudecăți și condimentată cu stimulente halucinogene, au trecut de la poezia manifest, asortată perfect cu ritmurile de jazz, la muzicalitatea simplă a haiku-ului. Acest paradox se va estompa, dacă menționăm că beatnicii erau fascinați de budism. Practic, indiferent de ritmul muzical ales, ei căutau un singur lucru: eliberarea conștiinței prin iluminare. Privind spre ultimii ani ai vieții lor, când s-au reintegrat în societate, devenind cetățeni respectabili, nu știm dacă scopul lor a fost atins, dar ne putem bucura de câteva poeme extrem de interesante.
Allen Ginsberg, de la haiku la poemul într-un vers
Allen Ginsberg (n. 3 iunie 1926 - d. 5 aprilie 1997), autor al celebrelor poeme Howl și Kaddish, scrise în stilul lui Walt Whitman, în vers lung, a influențat puternic nu doar poezia anilor 60, ci și pe cea a decenilor următoare. Mai puțin cunoscută e atenția deosebită pe care acesta a acordat-o, în ultimii ani ai vieții, haiku-ului. Allen Ginsberg păstrează din haiku-ul clasic doar numărul total de 17 silabe, nu și forma fixă a versurilor, 5-7-5. Pornind de la deviza lui Ezra Pound : „Condensați! Condensați! Condensați!”, Allen Ginsberg vine cu o idee nouă: „american sentence” (propoziție americană), 17 silabe, toată povestea într-o propoziție. Această idee e prezentată, în premieră, în cartea „Cosmopolitan Greetings” din 1994. Cuvinte puține pentru un efect maxim.
Buddha a murit
și-n urmă-i
un mare gol.
*
Îmi beau ceaiul
fără zahăr
totu-i la fel.
*
N-am știut numele
florilor și-acum
grădina nu mai e.
*
Luna pe-acoperiș
viermi în grădină
casa-mi cu chirie.
*
Citesc haiku
sunt nefericit
tânjind după Nenumit.
*
Mintea-mi nebună, nebuna-mi minte, unde-ai fost o viață?
*
Șoarecii i-au mâncat inima, pe când ea se pierduse-n amor.
*
Ploaie de seară, lună plină, vreți poeme?, după ce mor.
Jack Kerouac
Jack Kerouac (12 martie 1922 - 21 octombrie 1969) este cunoscut, mai ales, ca autor al celebrului roman „On the road” („Pe drum”, tradus în română la editura „Polirom”), considerat „Biblia generației Beat”, care a influențat milioane de tineri, nu doar americani, determinându-i să pornească în călătorie, ducând cu sine doar un rucsac, câteva cărți, iar cei mai norocoși, o prietenie. Allen Ginsberg, într-un interviu pentru „The Paris Review”, în 1966, spunea despre Jack Kerouac: „Este singurul din Statele Unite care știe să scrie haiku... E, pur și simplu, firesc pentru el. Este unicul maestru al haiku-ului”. Jack Kerouac definea astfel haiku-ul: „Haiku-ul american nu este ca cel japonez. Cel japonez e compus obligatoriu din 17 silabe, dar, în vreme ce structura limbii este diferită, nu cred că haiku-ul american (poem scurt, din trei versuri, tinzând să fie umplut cu Golul Întregului) ar trebui să urmărească numărul de silabe, pentru că limbajul american este din nou... nerăbdător să se ivească. Mai presus de toate acestea, haiku-ul trebuie să fie simplu și lipsit de trucuri poetice, creând un mic tablou aducând mai degrabă cu o eterică și grațioasă Pastorella de Vivaldi”.
Păsări cântă
În întuneric
Zori ploioși.
*
Un bivol negru
Și o pasăre albă
Stau împreună pe țărm.
*
Toată ziua purtând
O pălărie care nu era
Pe capul meu.
*
O vrăjitoare galbenă
Mestecând o țigaretă
Aceste frunze de toamnă.
*
În zori - scriitorul
Nebărbierit încă
Aplecat peste caiete.
Traducere din engleză a poemelor: Adina-Marina Tabacu
Comentarios