Poeme

***

Ne vom strânge

În brațe

Atât de puternic

Încât inimile noastre

Vor răcni ca leii.

***

Când scriu poezie

Mă joc de-a v-ați ascunselea

Cu realitatea.

***

Pe pagina de hârtieÎncepeExilul imaginației mele.

Din pustiurile cărnii

Ne-am întâlnit

La jumătatea drumului

Din urechea acului.

Acolo

Ne-am îndrăgostit

Unul de celălalt

Și imediat

A intrat ața,

Ne-a legat,

Atunci am descoperit

Că sufletele noastre aveau și ele

Forma urechilor de ac.

Iar din pustiurile cărnii noastre

Așteptam cămilele

Să vedem cum vor trece prin noi,

Spre pustiurile vieților noastre,

Pe când ața continua să intre,

Alcătuită numai din noduri.

Ambasade

Inima ta

Are ambasade

În inima mea.

Zilnic, sunt cozi

Pentru obținerea

Unor vize de călătorie.

Zilnic, programări pentru interviuri,

O întreagă mișcare de trupe,

Camere de așteptare arhipline

Până târziu.

Paza e una întărită,

Orice gest vizat,

Verificări amănunțite la intrare.

Din când în când,

Obțin și eu un permis

Pentru a te cunoaște mai bine,

După nu știu câte teste, interviuri, amânări.

Și zilnic vin aici, stau la coadă,

Măcar pentru atât.

(Dintr-un volum în curs de apariție)

de Savu Popa