Alexandru Hârju, este născut în 1977, la Brașov. A început să iubească drumețiile în natură la vârsta de 16 ani și a pus mâna pe primul aparat de fotografiat în anul 2004. Ulterior, a rămas fidel naturii și aparatului Pentax, care îi însoțește toate drumurile. Din 2007 s-a axat pe fotografia de natură și wildlife.
„Fotografia de natură– ne lămurește Alexandru – este un fel de accesoriu la dragostea pentru drumeții și sălbăticie. Ca majoritatea celor din generaţia mea, care fac fotografie de acest tip, prima oară am avut contact cu natura, apoi cu fotografia.Acesta este locul în care găsesc echilibru şi frumuseţe, iar prin fotografie încerc să păstrez o parte din ce văd, pentru a le arăta şi altora sau pentru a mă bucura de ele mai târziu”.
„Fotografia de natură și wildlife mi se pare a fi genul cel mai puţin comercial din arta fotografică. Majoritatea celor care abordează acest gen de fotografie o fac pentru suflet și pentru a împărtăşi cu cei apropiaţi clipe şi imagini unice. Totuşi, recunosc, uneori încerc să vânez şi câte o imagine pentru o mică notorietate”.
Sunt Rezervaţii naturale şi Parcuri naţionale care promovează fotografia wildlife ca o alternativă pentru vânătoare. Decât să pui pe perete un trofeu de cerb, poţi foarte bine să pui o poză cu cerbul „vânat” de tine, cu aparatul foto. În plus, fotografia de acest fel presupune aptitudini mai avansate decât vânătoarea, în primul rând trebuie să te apropii mai mult de subiect, apoi trebuie să cunoşti la fel de bine rutinele lui, habitatul ș.a.m.d..
Pe termen lung, promovarea fotografiei de natură ca activitate recreativă, ca un hobby pentru o masă cât mai mare de oameni, poate duce la apariţia de noi zone verzi în jurul oraşelor şi la o mai bună gestiune a zonelor protejate. E un foarte bun mod de educare pentru conservarea mediului. Din câţi fotografi de natură cunosc, toţi sunt ecologişti prin convingeri, implicaţi mai mult sau mai puţin în protecţia mediului.
de Eugen Gomboș
Pe Alexandru Hârju îl puteți găsi și pe facebook: Alexandru Harju | Facebook